Dienstag, 18. August 2015

Cunoasterea ... inceputului



     La inceput nu a fost nimic, iar din acel nimic sa produs o explozie (Big Bang) din care sa format universul. Logic, nu?
     Studile noastre ne arata ca planetele se misca pe orbite foarte bine definite si formeaza galaxii care si ele la randul lor sunt angrenate intr-o miscare dand o forma foarte ordonata a universului, forma care este urmarea unei explozii. Dar noi ne incapatanam si nu putem renunta la logica, dat fiind, cosmologii au creat o replica matematica a universului numita ,,Modelului Standard’’. De-a lungul perfectionarii Modelului Standard apar o serie de teorii emise pentru a explica observatii ce nu au sens, teorii incomplete sau nedovedite, fara de care, insa, povestea Big Bang-ului ar ramane doar la stadiul de poveste. Astfel au inventat  materia neagra si energia neagra care nu stim exact ce sunt doar ca exista ceva acolo ascuns în nimic care mentine universul in miscare si sa nu se destrame.
      Conform logicii din ,,nimic’’ nu poate sa se produca decat … ,,nimic’’ , iar dupa o explozie nu se poate vorbi de de o aranjare simetrica de peisaj. 
     Renuntand la logica facem loc unei entitati inteligente care a coordonat  procesul de creatie, a unui creator, care este responsabil de crearea unui univers supus unor legi necunoscute noua, absolvindu-ne de a mai inveta teorii, materie sau energie, pentru a ne explica functionarea acestuia.
        Logica da rezultate atunci cand sunt cunoscute o parte din datatele problemei si totodata o parte din limitele acesteia. In lantul de adevaruri stiintifice, primul inel are un rol preponderent, asadar, plecand de la cateva ,,adevaruri’’ initiale sau numai de la unul, prin deductie treptata se ajunge la cunoaşterea altor adevaruri. In cazul nostru toate datele sunt relative.  
     In concluzie, varianta in care am renuntat la logica, este mai logica decat varianta bazata pe logica !!!

Samstag, 1. August 2015

Cunoasterea ... perceptiei



       Cele mai importante legi in ştiinţă sint Legea conservării masei şi Legea conservării energiei. Dacă se admite trecerea de la masă la energie şi de la energie la masă, atunci desigur ori energia poate fi privită ca o formă a materiei, ori materia ca o formă a energiei, dar principiul conservării rămine inca valabil. . Materia poate fi schimbată in starea ei, dar nu poate fi creată sau distrusă.
  
    Atunci cand vorbim despre lume, noi vorbim despre cunostintele noastre despre lume si nu despre lumea ca atare. Prin urmare, avem in vedere o imagine conceptuala a ei. 

    Fotonii reflectaţi de o floare ating mai întâi ochiul, unde sunt transformaţi într-un tipar care este trimis către cortexul vizual primar. Acolo este recunoscută forma aproximativă a florii, iar acest tipar este trimis către o regiune superioară, unde este recunoscută culoarea, apoi către o zonă superioară acesteia, unde se găsesc informaţii despre floare şi cunoştinţe referitoare la respectiva specie. Datele parcurg un traseu ascendent, pornind de la zonele de bază (simţurile) şi ajungând la cele mai sofisticate regiuni ale creierului. Astfel, ceea ce vedem nu este neapărat ceea ce percepem, pentru că imaginea pe care o vedem depinde foarte mult de experienţa acumulată de-a lungul vieţii, ce stă la baza contextului în care intepretăm datele percepute de simţuri. Noi credem că imaginile, sunetele şi percepţiile tactile din lumea exterioară constituie realitatea, dar de fapt, creierul construieşte ceea ce percepe pe baza experienţelor din trecut. 
Ochii pot capta intervalul limitat între aproximativ (5•1014÷1015)Hz sau în lungimi de undă (300÷700) nanometrii. Frecvenţa însemnă sunet. Aşadar fiecare obiect ce vibrează emite şi un sunet, imperceptibil pentru urechile noastre dacă nu se află în gama 15-20.000 Hz. De aici rezulta nu numai cat de limitati suntem ci si ce usor pot fi dusi in eroare  receptorii in care avem deplina incredere ca ne releva realitatea inconjuratoare.