Patrunsi
de adevar, oropsiti se intorc pe la casele lor de prin bisericile pe care le-au
vizitat azi inca o data, ca si acum o saptamana, ca si acum o luna... ca si
acum un an. Proaspat spalati la creier, curati ca lacrima si usori ca un fulg,
cu totii rumega infundat adevarurile
profunde, noi-noute, pe care le-au aflat acum pentru prima data in viata lor: dragostea de aproape, bunatatea, facerea de
bine, infranarea poftelor pamantesti, sunt toate chestiuni pe care ... nu le-au
mai auzit niciodata! Cu totii isi exprima satisfactia ca cerul le-a daruit, in
sfarsit, onoarea de a fi partasi la aceste adevaruri ascunse. Anesteziati de ultima cantare si ametiti de fumul puternic de tamaie , nu-si mai aduc aminte ca aceleasi lucruri le-au auzit si saptamana trecuta ... si acum o luna si acum un an. Atinsi la coarda
sensibila, cu totii cad prada unui soi de stare de adormire a spiritului pe
care ei o numesc pace: acea pace launtrica care le garanteaza mantuirea si cu
speranta ca vor primii cu varf si indesat pe lumea cealalta. In picioare, asezati ordonat pe bancute sau razimand vreun stalp si sarind in genunchi
la fiecare ,,doamne miluieste’’ isi pecetluiesc definitiv uitarea cu un amin... si gata! Ne-mai stiind despre ce a
fost vorba, dar ferm incredintati ca a fost de bine, se intorc la obiceiurile
lor dintotdeauna: curvie, hotie, lacomie si furt; omor, minciuna si pofte...
multe pofte.
Privind
crestinismul de peste timpuri, crestinismul prezent... crestinismul trecut: o
jalnica inlantuire de minciuni, violente, razboaie si crime odioase; genocid miselec,
si trandavie morbida, infaptuite toate in numele iubirii... Cu toate ca la ora
actuala avem acces la aproape orice informatie dorim, multi aleg sa ii lase pe
altii sa le spuna cum ,,merg lucrurile’’ in loc sa-si caute ei singuri
raspunsurile.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen