Sclav versus Rob

    (Exodul 21:2-6): „Daca vei cumpara un rob evreu, sa slujeasca sase ani ca rob; dar in al saptelea sa iasa slobod; fara sa plateasca nimic ca despagubire. Daca a intrat singur, sa iasa singur; daca era insurat, sa iasa si nevasta-sa impreuna cu el. Daca stapanul lui i-a dat o nevasta, si a avut fii si fiice cu ea, nevasta si copiii sa fie ai stapanului lui, iar el sa iasa singur. Daca robul va zice: „Eu iubesc pe stapanul meu, pe nevasta-mea si copiii mei, si nu vreau sa ies slobod”, atunci stapanul lui sa-l duca inaintea lui Dumnezeu, sa-l apropie de usa sau de stalpul usii, si stapanul lui sa-i gaureasca urechea cu o sula, si robul sa ramana pentru totdeauna in slujba lui.”

    Legea se aplica doar la sclavii evrei, adica cu alte cuvine, doar evreii aveau dreptul la aceste ,,privilegii’’, sa plece dupa 7 ani, sa se poarte bine cu ei stapanii, etc etc... Chiar se pune accent pe acest detaliu, ce se poate face unui sclav evreu si ce nu. Orice alta natie nu avea niciun drept, erau ca animalele !

Legi ca: ,,sa nu ucizi, sa nu furi ... bla bla’’ nu sunt inventate de crestinism. Ele sunt universal umane si apar prin toate culturile, dar legea era valabila numai pentru persoanele din interiorul grupului, tribului. Cei ce nu apartineau de aceste comunitati erau considerati inferiori (caini, dobitoace) si puteau fi jefuiti, schinjuiti si omorati fara sa se incalce vreo lege.

    In viziunea biserici crestine sclavii antici erau considerati ca animalele, robii, ca si sclavii negri americani, erau considerati ca oameni avand suflet, deci aveau posibilitatea de mantuire. Dar cine suntem noi sa contrazicem asta? Sclavul si robul se pare ca nu este acelasi lucru si, pierzandu-ne in definitii si interpretari nuantate, se poate deduce ca marea majoritate a robilor nu sunt sclavi... sunt robi! Din punct de vedere religios, robia si detinerea de robi apareau drept „compatibile” cu perceptele crestine si cu mantuirea, mai ales ca in limbajul bisericesc ortodox este des intalnita expresia „robul, roaba lui dumnezeu” ca fiind vorba despre un supus si un stapan absolut. „Rob, roaba, robie” nu sunt altceva decat termenii romanesti pentru „sclav, sclava, sclavie” si nu redau situatii sau realitati diferite.

    Despre batalia de la Gettysburg (Pennsylvania 1863) se stie ca a fost cea mai mare batalie din Razboiul Civil American, precum si cea mai mare batalie purtata vreodata in America de Nord. Aproximativ 750.000 de soldati au murit in timpul Razboiului Civil dintre Nord si Sud. Cea ce nu prea se stie este ca ambele parti au interpretat biblia in moduri care sa sustina opiniile cu privire la sclavie, cu interpretari literale specifice in Sud si citiri mai nuantate ce au castigat teren in Nord. Nordul a avut propria agenda, propriile motive pentru citirea bibliei asa cum a facut-o si Sudul a avut propriile motive pentru citirea bibliei asa cum a facut-o. Dezbaterea sclaviei a fost foarte influentata de pasaje biblice, pentru a sprijini o parte sau alta dintre tabere.

    Nordul se opunea sclaviei, iar aceasta diferenta culturala a modelat retorica razboiului. Cultura populara din Nord ii reprezenta pe sudici ca fiind decadenti, necrestini, scotand la iveala prejudecatile pe care „yankeii” le aveau fata de concetatenii lor din Sud.

    Reprezentantii bisericilor crestine acuzau sclavia ca fiind un pacat si cereau eliminarea acesteia iar la polul opus, unii au sustinut ca biblia trata sclavia ca o practica legitima. In acest sens, argumentau ca in vechiul testament aceasta era reglementata, iar Jesus, desi a trait intr-o lume in care sclavia a existat, nu a rostit un singur cuvant de condamnare a acesteia. De asemenea, scrisorile apostolului Pavel contin cerinte explicite ca sclavii sa fie supusi stapanilor lor. Bisericile au contribuit la radicalizarea efortului de razboi, determinand ca ceea ce a inceput ca un razboi pentru pastrarea Uniunii sa se transforme intr-un razboi de eliberare a sclavilor.

    Cu aceeasi biblie in mana unii au sustinut rasismul, altii au tolerat sclavia.

Cu siguranta putine lucruri din cultura omeneasca pot egala biblia cand vine vorba despre legende, controverse si razboaie. Este relativ simplu sa se ajunga la luarea unor decizii cu implicatii negative, chiar sangeroase, avand ca suport teologia crestina. Nenumaratele genociduri avand ca motivatie elemente de ordin religios ne arata potentialul pericol al folosirii textelor bibliei intr-o maniera radicala, fara nuantarea necesara. Biblia continua sa ramana cartea cea mai citita, dar si cea mai gresit interpretata. Crestinismul, asemenea islamului, este predispus la violenta iar cu biblia in mana se poate justifica orice.