Una dintre cele mai importante
descoperiri ale psihologiei este subliminalul care reprezinta o metoda
psihologica de transformare, in sensul de ameliorare. Ea poate fi folosita
pentru modificarea unor stari anxioase, a blocajelor negative sau a obiceiurilor
proaste fara sa necesite concentrare sau vointa. Mintea unui individ sau a unui
grup de persoane este expusa unui bombardament cu mesaje subliminale pe care le
accepta ca valide, facand abstractie de convingeri si de experienta. Ele se
cristalizeaza in subconstient, facand persoana respectiva mai susceptibila sa
adopte o anumita atitudine, transmisa subtil prin intermediul mesajului
subliminal, fata de o anumit situatie, persoana etc. De aici au plecat tot
felul de formule perverse, create in laboratoarele de psihologie, vinovate de
spalarea creierului consumatorului sau de crearea unor false nevoi pe care
acesta le-ar fi respins in conditii normale de luciditate. Dintre toate insa,
numai cea privind publicitatea subliminala a picat in colimatorul legii.
Publicitatea subliminala este
un gen de publicitate care are drept scop crearea unor impresii puternice in
subconstientul publicului tinta, care receptioneaza mesajul, fara ca acesta sa-si
dea seama despre ce este vorba, de fapt. Ea este subiectul unor controverse
nesfarsite intre oamenii de stiinta, industria publicitara si marile companii.
Publicul, prins la mijloc, nu stie in cine sa aiba incredere. Oamenii de
stiinta si cei din domeniul publicitatii s-au atacat reciproc si ambele tabere
sustinand ca spun adevarul si acuzandu-i pe adversari ca fac afirmatii profund
daunatoare.
Isteria subliminala a fost
declansata in anul 1957, cand un anume Vicary a anuntat public ca tocmai a infiintat
o agentie de publicitate. Subliminal Projection Company, care urma sa
exploateze stimulii subliminali. El a spus ca, in timpul unui film care se
derula intr-un cinematograf din New Jersey, ar fi proiectat flash-uri de
1/3.000 de secunda, continand indemnurile: drink coke and eat popcorn. In urma
acestui experiment, vanzarile la aceste produse ar fi crescut spectaculos.
Atunci, niste senatori americani au hotarat ca aceasta practica trebuie
interzisa. Desi cativa ani mai tarziu, intr-un interviu acordat revistei
Advertising Age, Vicary a recunoscut ca experimentul nu a fost real si ca ar fi
facut aceste declaratii pentru a-si salva compania de faliment, publicitatea
subliminala a ramas in reglementari drept o fapta la fel de grava ca si
publicitatea inselatoare.
Una dintre cele mai bizare
temeri iscate de mesajele subliminale a devenit foarte raspandita in anii ‘80.
Atunci, formatiile heavy metal au fost acuzate ca introduceau in melodiile lor
„mesaje satanice” subliminale ce puteau fi auzite clar cand se inversa sensul
de ascultare al melodiei. Alarmistii sustineau ca aceste mesaje incurajau
tendintele suicidale in randul tinerilor (fara a explica de ce muzicienii ar fi
dorit sa-si ucida potentialii cumparatori ai albumelor lor). Unii chiar spuneau
ca este vorba despre o conspiratie menita sa distruga moralitatea tinerilor
ascultatori.
Pentru creatorii de
publicitate, tehnica stimularii subliminale poate avea unele beneficii. Insa
specialistii au ajuns la concluzia ca, pe termen lung, reclamele subliminale nu
au eficacitate, comportamentul putand fi directionat dispre unul specific (de
exemplu: cumpararea unei anumite paste de dinti) spre unul general (cumpararea
oricarei paste de dinti). Un alt studiu arata ca influenta reclamei subliminale
este urmatoarea: daca iti este foarte sete si ai o preferinta pentru bautura
care a fost prezentata la nivel subliminal, o vei vei alege. Insa atunci cand
nu iti este sete, reclama subliminala nu te influenteaza, avand tendinta de a
cumpara bautura care iti place in general.
Experimentele realizate in
toata lumea in ultimii ani arata ca nu trebuie sa ne ingrijoram. Comportamentul
uman nu poate fi controlat in urma mesajelor subliminale, dar poate fi indus un
comportament de directionare cu caracter general. Publicitatea subliminala
poate avea efecte asupra alegerilor noastre avand efecte daca suntem deja
motivati sa facem un anumit lucru, dar nu ne va transforma in roboti. Nu va
determina pe cineva sa faca ceva ce nu vrea. In cazul in care consumatorul are
o optiune de cumparare bine stabilita, acesta nu poate fi manipulat. Dar daca
ii este indiferent ce vrea sa cumpere, atunci comportamentul acestuia ar putea
fi influentat prin mesaje subliminale.
Exista un curent de opinie
destul de puternic potrivit caruia publicitatea ne-ar cotrobai prin cele mai
ascunse cotloane ale mintii, determinandu-ne sa ne comportam irational sau sa
avem tot felul de pofte ciudate, fara explicatie. E greu de crezut ca marile
corporatii nu ar fi ravnit la arsenalul psihologiei pentru atacurile de
marketing. Dar cat la suta e creatie si cat la suta conspiratie nu vom sti,
probabil, prea curand.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen