Ceva
atat de complex si incredibil ca Pamantul, Soarele sau tot Universul, este
imposibil sa aiba un raspuns atat de simplu si sec ca un dumnezeu, cel putin nu
unul care se incadreaza in orice religie. Sa crezi ca cel ce a creat universul
i-ar pasa catu-si de putin daca tii tu post sau nu, sau ca te urmareste si
cumva iti inregistreaza tot ce faci, zici sau gandesti, sau ce e si mai uluitor
e ca are nevoie ca tu sa te inchini lui. Raspunsul este mult mai complex si mai
mult ca sigur nici crestinii, nici ateii, nici un adept al unei religii nu are
un raspuns categoric la aceasta intrebare.
Au fost vremuri in care era absolut clar
pentru toti ca pamantul este plat, altfel cum am putea sta in picioare pe el,
nu? Au fost vremuri in care era clar pentru toata lumea ca nu se poate zbura cu
obiecte mai grele decat aerul, ca nu se putea calatori cu trenul peste o
anumita viteza, ca pamantul este in centrul Universului si Soarele se invarte
in jurul lui, ca este nesanatos sa faci baie prea des, etc. Astazi, cand auzim de astfel de lucruri ne intrebam cum
se poate ca oamenii sa fi crezut vreodata asemenea stupiditati.
In mod normal un om neindoctrinat religios
care a trecut prin scoala ar trebui sa aiba macar cateva cunostiinte stiintifice
si sa nu creada ca lumea a fost facuta in 6 zile si ca omul a fost facut din
lut asa cum scrie in biblie. Religia a intrat in absolut toate domenile chear
si in stiinta si a trecut toate informatile prin prisma ei dogmatica incetinind
sau chear blocand progresul. De fiecare data cand s-a descoperit ceva nou,
revolutionar, biserica a spus nu si traditiile bisericesti s-au opus cu
indarjire la promovarea cunoasterii stiintifice si a culturii umaniste, tot asa
cum s-a opus tuturor miscarilor sociale progresiste din ultimul mileniu. Este
clar ca recomndarile impotriva omuciderii si pentru moderatie in satisfacerea
nevoilor de viata nu sunt de esenta religioasa. Ca religia a introdus in
patrimoniul ei si fapte ale cunoasterii empirice, reguli de igiena, norme
practice de convietuire sociala, aceasta este o alta problema. S-au descoperit
populatii primitive care au formulat si respecta cu strictete o serie de norme
firesti ale convietuirii sociale, fara sa aiba nici un fel de credinta
religioasa. Iar faptul ca a existat o perioada in istorie cand oamenii de
stiinta de atunci au facut progrese sub tutela bisericii se datoreaza exclusiv
pozitiei politice si financiare pe care aceasta a ocupat-o in acele timpuri. Ca
dovada, atunci cand aceasta pozitie s-a schimbat, demersul stiintific s-a
distantat de basmele biblice, fiind in zilele noastre chiar pus in opozitie cu
religia.
Privind ultimii 25 de ani incoace de la noi
din tara, putem sa vedem mocirla in care se zbate mai mult de jumatate de
popor, practicile medievale, incultura, fanatismul, inapoierea si prostia, intr-un
cuvant cancerul religios si problemele psihice de care sufera credinciosii. Problema
este de a rapsunde la intrebarea daca superstitia, credinta in zei, spirite au
slujit candva progresului. Raspuns simplu: nu.
Orice tara civilizata care a evoluat si oamenii au dorit progresul si evolutia,
au inteles ca pentru a fi posibile aceste lucruri trebuie sa te rupi de un
trecut catastrofal, negru si primitiv, de toate lucrurile inapoiate care tin pe
loc dezvoltarea omului si a societatii.
Sta in natura omului sa domine si sa
exploateze toate slabiciunile semenilor lui si, in demersul de a-si potoli
setea de putere, recurge tot timpul la metoda clasica care nu a dat gres
niciodata: religia! Asa s-a intamplat si in scoietatea moderna: expansiune
ateista in momente de progres, pentru ca apoi, in vederea consolidarii puterii
noii clase exploatatoare, in dauna maselor populare, sa se apeleze din nou la
religie, cu mijloacele ei traditionale, privind supunerea fata de stapanire si
umilinta ridicata la nivel de virtute.
Astazi religiile au devenit o afacere
profitabila si vectori de expansiune ai intereselor statelor de origine, iar la
intrebarea cand va dispare dumnezeu si crestinismul, caci vor disparea, numai
timpul ne poare raspunde. Zeitatile sumero-akkadiene au disparut complet din
vederea credinciosilor cam dupa vreo 3000 de ani timp in care au influentat
culturile vecine si s-au adaptat dupa ele. Au fost inlocuite cateodata treptat,
cateodata nu, de alte mode religioase. N-am auzit sa se revolte vreo zeitate
din cauza asta! Nici dumnezeu n-o sa se revolte cand o sa vina timpul lui,
pentru ca e doar o idee care e acum la moda. Se pare ca salvarea zeitatilor sta
doar in incapatanarea unor oameni de a renunta la ele. Zeitatile stau inerte si
astepta schimbarea modei. La fel au patit Thor, Horus, Osiris si tot panteonul
egiptean si tot panteonul grec.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen