Efectul de turma

    Oamenii se asociaza in functie de diferite scopuri care pot fi profesionale, culturale, politice sau religioase. Omul, ca fiinta sociala, are nevoie sa socializeze si si tinde sa faca parte dintr-un grup social. Cel mai intalnite grupuri sociale sunt grupul colegilor de scoala, grupul colegilor de serviciu, grupul politic, grupul cultural, grupul religios, grupul etnic, grupul infractional ... etc. Majoritatea oamenilor se simt confortabili sa faca parte dintr-un grup social si, de regula, au tendinta sa-i copieze pe cei din jurul lor sau sa aplice in practica ceea ce vad ca fac altii. Din perspectiva psihologica, un atare comportament social, de imitare a conduitei altor oameni, este denumit prin expresia ,,efectul de turma’’.

    Acest efect de turma se incurajeaza inca de cand suntem mici si mergem pentru prima oara la scoala. Suntem sfatuiti „sa stam cuminti si sa nu vorbim neintrebati”. Perioada adolescentei reprezinta una dintre cele mai critice etape din viata oricarui tanar. Aceasta este perioada in care el nu se dezvolta doar fizic, ci trece printr‑o multitudine de sentimente si ganduri care, mai tarziu, vor forma personalitatea adultului. Nu de putine ori auzim parinti care se plang ca copilul lor este rebel, incapatanat, ca nu se mai poate intelege cu el in niciun fel. De multe ori, anturajul reprezinta punctul determinant in viata oricarui adolescent. Din pacate, insa, realitatea ne arata destul de clar ca tinerii tind „sa se ia dupa turma”, iar daca aceasta nu merge in directia buna, riscul de avea derapaje in comportament este unul major.

    Oamenii se tem de marginalizare si de aceea cauta sa se inscrie in normele si stereotipurile sociale si nu mai gandesc independent lucrurile ci prin intermediul ,,creierului turmei’’. Treptat aceasta practica le deformeaza atat de mult perceptia incat ajung sa gandeasca deformat si sa creada orice. Religia a exploatat cel mai bine acest efect psihologic de autoritate pe care il are o credinta sau un obicei si oamenii sunt tentati sa creada ca ce e acceptat de multi trebuie sa fie adevarat, fiindca nu se poate ca atatia oameni sa se insele.

    Spiritul de turma  este rezultatul doctrinelor religioase si a intolerantei sociale, cultivata, secole la rand, de conducatori si de biserica. Si unii si altii reprezinta impreuna Puterea, Legea, Morala, Frica, Pedeapsa si Rusinea. Astea sunt instrumentele cu care omul e tinut intr-o lesa invizibila pentru a nu iesi din formatie. Cand unul rupe lesa, toate cele de mai sus se abat asupra lui. Ideal ar fi ca omului sa nu-i pese, dar prea putini sunt imuni. Diferenta o face cultura si personalitatea individului. Iar daca la capitolul cultura se poate lucra, personalitatea este un capitol inchis. Cu ea te nasti. Un om care socheaza nu a studiat nicaieri acest lucru. Asa e el. Iar el nu considera ca face nimic socant.

    In cadrul turmelor sociale pot fi identificate si ,,oile negre’’, care in mod paradoxal nu sunt deloc oi deoarece ele se abat de la regulile turmei si nu behaie impreuna cu ceilanti. Oile negre sunt pana la urma binevenite in turmele sociale, intrucat estompeaza efectul de turma. Asadar, fara sa-si dea seama oaia neagra are un rol comunitar mai important decat este la prima vedere. 

    Intr-o turma este nevoie de o minoritate de 5% pentru a influenta directia iar ceilalti 95% urmeaza fara sa-si dea seama. Cu cat creste numarul de oameni dintr-o multime, cu atat scade numarul de indivizi informati! Sa faci parte dintr-o turma nu este greu deloc. Trebuie doar sa fii sau sa arati ca esti la acelasi nivel mediocru de turma si ca esti de acord cu aceleasi idei care, de cele mai multe ori, se nasc brusc in mintea unuia care are mintea odihnita, idei fara o aplicabilitate realista in viata de zi cu zi. Instinctul de turma nu este altceva decat actiunea unor indivizi atunci cand exista un model pe care au acceptat sa-l urmeze. Din pacate instinctul de turma a capatat conotatii aproape exclusiv negative, ceea ce nu este in totalitate adevarat. Poate, la fel de bine sa aiba si valoare pozitiva, in functie de modelul urmat si de actiunile ulterioare.