Montag, 8. Januar 2018

Bine sau rau ... asta e intrebarea!


Exista un concept, cum ca in Univers ar exista doua puteri, una ,,buna’’ si alta ,,rea’’. Adica dumnezeu si diavol! Ce am putea noi intelege din aceasta?! Ca dumnezeu ar trebui sa vina cu o lista de propuneri privind bunastarea oamenilor, iar diavolul cu propuneri care le-ar provoca raul oamenilor. Adica pacatul! Pentru ce a trebuit dumnezeu sa se umileasca in fata creatiei sale cerandu-le sprijin pentru a raspandi mesaje sub forma de legi privind ce este bine si ce este rau?! Cand el de fapt ne-a creat cu aceasta capacitate de a discerne intre ce este bine si ce este rau. Organismul uman este dotat cu organe de simt tocmai pentru a decide singur asta. De fapt toate organismele vii au aceaste componente. Organele de simt impreuna cu instinctul au rolul de a mentine in viata corpul: durere, frica, foame, oboseala ...etc.

    Cu ajutorul acestor organe putem face diferenta intre ce ar putea fi bun sau rau pentru noi! Sa exemplificam putin; daca cineva ne ofera un produs de mancat, si il prezinta ca fiind bun, noi nu il putem aprecia decat daca-l gustam. Daca produsul nu este pe gustul nostru, instinctiv il vom scuipa afara din gura! Foarte important de retinut este faptul ca nu conteaza parerea celui care ne-a oferit produsul, nici macar parerea noastra ca l-am acceptat! Decizia a luat-o creierul nostru, in momentul cand produsul a intrat in contact cu papilele gustative care se afla pe limba! Dar daca vom continua sa inghitim acel produs, contrar instinctului care ne-a avertizat ca acel produs nu este pe gustul nostru, vom simti repercursiunile imediat: greata, indigestie, intoxicare sau in functie de ce contine acel produs, chiar suprimarea vietii.

    Plecand de la ideea ca noi nu avem voie sa contestam modul cum am fost creati, iar diavolul nu are putere de creatie, am stabilit deci ca instinctul a fost creat de dumnezeu. Dar daca din intamplare instinctul nostru agreaza un lucru care se afla pe ,,lista de pacate’’! Ce vom asculta? Glasul instinctului sau respectivele norme morale?! Dogma spune ca daca avem dorinte neconforme cu anumite norme morale ne putem abtine. Trebuie tinut cont totusi ca abtinerea nu substitue dorinta, ne ajuta doar sa o amanam pana la un timp favorabil! Acest lucru insemnand ca nu ne putem satisface necesitatile firesti oriunde, oricand sau cu oricine! O abtinere permanenta in cazul unei necesitati firesti duce la prejudicii grave sanatatii, sau dupa caz chiar decesul! Nu ne putem abtine de exemplu sa nu bem apa mai mult de patru zile.!

    Admitem ca dumnezeu este creatorul tuturor lucrurilor, initiatorul legilor fizicii, controleaza fenomenele naturii; cutremure, fulgere, inundatii, tornade, etc. De ce atunci nu ne-a lasat prin secretarii sai pamanteni, scrieri si cu privire la cum sa ne ferim de raul produs de efectele acestor fenomene naturale?! Se fac foarte mari confuzii intre legile omenesti si legile universului.Trebuie facuta o distinctie clara intre legile pacatului si legile energiei creatoare. Legile pacatului sunt facute de oameni pentru oameni si pot fi schimbate in functie de timp si imprejurari. In ce privesc legile universului, ele sunt nescrise si nu se pot schimba!

    In univers nu exista doua puteri una ,,buna’’ si alta ,,rea’’. Oamenii fac deosebirea intre ceea ce ei insusi numesc bine sau rau. Acum sa ne intoarcem in timp la momentul cand s-a initiat acest concept de ,,pacat’’. Cu totii am auzit povestirea in care au pacatuit prima pereche de oameni, prin faptul ca au muscat din ,,fructul oprit’’! Atunci s-a rostit prima data expresiile ,,bine si rau’’, inseamna ca atat binele cat si raul au aceiasi sursa. Dat fiind faptul ca dumnezeu nu nominalizeaza o alta sursa, nu ne ramane decat sa credem ca el poate genera atat binele cat si raul! Acum nu ne ramane decat sa analizam daca el intadevar ne produce noua vreun rau!

    Intrucat traim intr-o era a informaticii, luam un exemplu din domeniul informaticii, si sa-l compar pe creator cu un computer iar creierul nostru cu tastatura. Orice utilizator de computer stie ca tastatura este mijlocul de comunicare cu intregul sistem prin comenzile care i le dam. Daca din gresala sau necunoastere dam o comanda gresita, vom suporta consecintele, pe masura greselii care am facut-o. Fie am sters un joc care-l indrageam, fie am sters un program care ne ajuta in munca noastra. Indiferent ce gresala am comis vina este a noastra, nicidecum a computerului. Observati ca nu exista doua tastaturi una ,,buna’’ si alta ,,rea’’ si nici computerul nu are doua sisteme, ,,bun’’ sau ,,rau’’! Noi suntem cei care dam comenzi. Ce cerem ... aceea primim sau daca gresim suportam consecintele..



2 Kommentare:

  1. Apropo de instinctele firesti,unele acceptate ca fiind bune si altele, desi existente in oameni, sunt totusi combatute prin legi morale, dogme, sfaturi etc. Daca ar fi sa le dam frau liber, ceea ce se si intampla inainte ca oamenii sa primeasca Legea mozaica, deci daca ne-am ghida doar dupa legile trupesti, noi ca oameni am ramane o alta specie de animale, ceva mai evoluate...animale intelectuale sau mamifere rationale. Dar pentru ca avem o constiinta de sine, si pentru ca suntem fiinte capabile de vorbire, prin intermediul tuturo religiilor, ni s-a pus in vedere ca lumea fizica este o lume trecatoare, lucru dealtfel lesne de remarcat. Prin instincte, ramanem legati de lumea fizica, prin combaterea lor ne dezlegam de tot ce tine de ea.
    Evolutia si viata merg mai departe, mult mai departe decat viata pamantului in sine si cine ramane legat de cele pamantesti, moare o data cu el, cine se dezleaga, nu va fi afectat de moartea pamantului, cu atat mai putin de moartea trupului fizic. Iisus Hristos ne-a zis clar: Imparatia cea vesnica, care nu e supusa degradarii, nu este din lumea asta.

    AntwortenLöschen
  2. Din comentariul tau nu am prea inteles mare lucru iar Jessus, daca o fi existat, nu a spus nimic clar ci vorbea in dodi! „Pentru cei de afara totul se face in pilde, ca uitandu-se, sa priveasca si sa nu vada, si, auzind, sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca si sa fie iertati.”Marcu (4:12)

    AntwortenLöschen