Freitag, 13. Januar 2017

Mitul Creatiei

Pana acum aproape toate miturile biblice in legatura cu Pamantul si Natura inconjuratoare au fost spulberate. Acum stim ca ploaia, fulgerul, grindina, vantul, cutremurul, tornadele …etc nu sunt pedepse date de vreo entitate din cauza neascultarii oamenilor, ci sunt niste fenomene naturale a caror cauza a fost explicata. In cazul formarii Universului toata cunoasterea stiintifica se bazeaza pe teorii, care pentru ,,persoanele neavizate’’ par niste teorii usor de combatut. Teologii au expoatat acest lucru si sustin creatia biblica enuntand niste teorii stiintifico basmeologice ….. 

In conceptie teologica Universul este compus din Pamant, doi ,,luminatori’’ si niste punctulete luminoase. Atunci cand dumnezeu a creat Pamantul, chiar inca de la inceput, in biblie apare o contradictie foarte mare, avand in vedere legile universale cu care noi suntem deja obisnuiti. Istoria creatiei incepe: La inceput, dumnezeu a facut cerurile si pamantul (Geneza 1:1). Pamantul era pustiu si gol; peste fata adancului de ape era intuneric, si duhul lui dumnezeu Se misca pe deasupra apelor. dumnezeu a zis: „Sa fie lumina!” Si a fost lumina. Dumnezeu a vazut ca lumina era buna; si dumnezeu a despartit lumina de intuneric. Dumnezeu a numit lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua intai. (Geneza 1:1-5) Cu alte cuvinte era Pamantul, sa zicem in mijlocul spatiului! Ceea ce este interesant este ca in primele trei zile, dumnezeu creaza Pamantul, lumina, intinderea de ape, verdeata, iarba cu samanta, pomii roditori , iar tocmai in ziua a patra dumnezeu creaza Soarele, Luna si Stelele (Geneza 1:14-19).

Noi acum ar trebui sa credem ca Pamantul a stat pe loc timp de trei zile existand ,,zi’’ si ,,noapte’’ iar apoi in a patra zi a aparut Soarele care a inceput sa se invarta in jurul Pamantului, desi el era deja cu iarba, samanta, pomi fructiferi… De aici si-au luat si teologii ideea cum ca Pamantul se afla in centrul Universului si restul se invarte in jurul lui, asta pana a venit Galileo Galilei cu adevarata teorie despre asezarea Pamantului in Univers, invartindu-se in jurul Soarelui si nu invers. Exista o teorie nastrujnica care sustine ca fiecare zi a creatiei, de fapt nu este o zi de 24 de ore, ci poate sa fie un milion de ani sau un miliard, deoarece mai exista un verset in biblie care spune ca pentru dumnezeu o zi este ca o mie de ani si o mie de ani ca o zi, cum ca dumnezeu este inafara timpului. Daca ar fi asa, ar insemna, ca Pamantul nu a avut lumina si caldura de la Soare si a stat pe loc pana in a patra zi, care nu se stie cate milioane sau miliarde de ani ar insemna o zi.

Pana in anul 1.600, oamenii credeau ca Luna si Soarele nu sunt decat niste reprezentanti ai zilei si ai noptii. Nu ei lumineaza ziua si noaptea, ei sunt niste reprezentanti pusi acolo sa stim cand este ziua si cand este noapte. Cum se explica asa ceva? Cum poate Pamantul sa existe inaintea Soarelui cu iarba, samanta si pomi fructiferi, cand se stie foarte bine astazi ca ce mentine viata pe Pamant este Soarele care da lumina si caldura? Cum poate exista zi si noapte fara soare? De aici curg intrebarile ca fluviul Dunarea!

Dar teologii de-a lungul timpului s-au asigurat ca oamenii sa nu aiba acces la informatii si sa denatureze adevarul ….  au amestecat stiinta si religia intr-un vas comun si de acolo fiecare … pricepe ce a fost invatat sa priceapa! Odata se interpreteaza metaforic, altadata literal ca sa dea cum vor ei.

Din seria crestinii spun lucruri traznite:
Dumnezeu a creat pe Adam si Eva ca fiinte umane adulte. Daca un doctor ar fi examinat pe Adam si Eva in ziua in care au fost creati, probabil ca ar fi spus ca ei erau in varsta de 20 de ani (ori o alta varsta pe care ei pareau sa o aiba), in timp ce, de fapt, Adam si Eva nu erau mai batrani de o singura zi. Indiferent care este situatia, intotdeauna avem un bun motiv sa ne incredem in cuvantul lui dumnezeu in loc sa ascultam de ce spun oamenii de stiinta atei cu teoria lor evolutionista.

Freitag, 6. Januar 2017

Publicitatea subliminala

Una dintre cele mai importante descoperiri ale psihologiei este subliminalul care reprezinta o metoda psihologica de transformare, in sensul de ameliorare. Ea poate fi folosita pentru modificarea unor stari anxioase, a blocajelor negative sau a obiceiurilor proaste fara sa necesite concentrare sau vointa. Mintea unui individ sau a unui grup de persoane este expusa unui bombardament cu mesaje subliminale pe care le accepta ca valide, facand abstractie de convingeri si de experienta. Ele se cristalizeaza in subconstient, facand persoana respectiva mai susceptibila sa adopte o anumita atitudine, transmisa subtil prin intermediul mesajului subliminal, fata de o anumit situatie, persoana etc. De aici au plecat tot felul de formule perverse, create in laboratoarele de psihologie, vinovate de spalarea creierului consumatorului sau de crearea unor false nevoi pe care acesta le-ar fi respins in conditii normale de luciditate. Dintre toate insa, numai cea privind publicitatea subliminala a picat in colimatorul legii.

Publicitatea subliminala este un gen de publicitate care are drept scop crearea unor impresii puternice in subconstientul publicului tinta, care receptioneaza mesajul, fara ca acesta sa-si dea seama despre ce este vorba, de fapt. Ea este subiectul unor controverse nesfarsite intre oamenii de stiinta, industria publicitara si marile companii. Publicul, prins la mijloc, nu stie in cine sa aiba incredere. Oamenii de stiinta si cei din domeniul publicitatii s-au atacat reciproc si ambele tabere sustinand ca spun adevarul si acuzandu-i pe adversari ca fac afirmatii profund daunatoare.

Isteria subliminala a fost declansata in anul 1957, cand un anume Vicary a anuntat public ca tocmai a infiintat o agentie de publicitate. Subliminal Projection Company, care urma sa exploateze stimulii subliminali. El a spus ca, in timpul unui film care se derula intr-un cinematograf din New Jersey, ar fi proiectat flash-uri de 1/3.000 de secunda, continand indemnurile: drink coke and eat popcorn. In urma acestui experiment, vanzarile la aceste produse ar fi crescut spectaculos. Atunci, niste senatori americani au hotarat ca aceasta practica trebuie interzisa. Desi cativa ani mai tarziu, intr-un interviu acordat revistei Advertising Age, Vicary a recunoscut ca experimentul nu a fost real si ca ar fi facut aceste declaratii pentru a-si salva compania de faliment, publicitatea subliminala a ramas in reglementari drept o fapta la fel de grava ca si publicitatea inselatoare.

Una dintre cele mai bizare temeri iscate de mesajele subliminale a devenit foarte raspandita in anii ‘80. Atunci, formatiile heavy metal au fost acuzate ca introduceau in melodiile lor „mesaje satanice” subliminale ce puteau fi auzite clar cand se inversa sensul de ascultare al melodiei. Alarmistii sustineau ca aceste mesaje incurajau tendintele suicidale in randul tinerilor (fara a explica de ce muzicienii ar fi dorit sa-si ucida potentialii cumparatori ai albumelor lor). Unii chiar spuneau ca este vorba despre o conspiratie menita sa distruga moralitatea tinerilor ascultatori.

Pentru creatorii de publicitate, tehnica stimularii subliminale poate avea unele beneficii. Insa specialistii au ajuns la concluzia ca, pe termen lung, reclamele subliminale nu au eficacitate, comportamentul putand fi directionat dispre unul specific (de exemplu: cumpararea unei anumite paste de dinti) spre unul general (cumpararea oricarei paste de dinti). Un alt studiu arata ca influenta reclamei subliminale este urmatoarea: daca iti este foarte sete si ai o preferinta pentru bautura care a fost prezentata la nivel subliminal, o vei vei alege. Insa atunci cand nu iti este sete, reclama subliminala nu te influenteaza, avand tendinta de a cumpara bautura care iti place in general.

Experimentele realizate in toata lumea in ultimii ani arata ca nu trebuie sa ne ingrijoram. Comportamentul uman nu poate fi controlat in urma mesajelor subliminale, dar poate fi indus un comportament de directionare cu caracter general. Publicitatea subliminala poate avea efecte asupra alegerilor noastre avand efecte daca suntem deja motivati sa facem un anumit lucru, dar nu ne va transforma in roboti. Nu va determina pe cineva sa faca ceva ce nu vrea. In cazul in care consumatorul are o optiune de cumparare bine stabilita, acesta nu poate fi manipulat. Dar daca ii este indiferent ce vrea sa cumpere, atunci comportamentul acestuia ar putea fi influentat prin mesaje subliminale.

Exista un curent de opinie destul de puternic potrivit caruia publicitatea ne-ar cotrobai prin cele mai ascunse cotloane ale mintii, determinandu-ne sa ne comportam irational sau sa avem tot felul de pofte ciudate, fara explicatie. E greu de crezut ca marile corporatii nu ar fi ravnit la arsenalul psihologiei pentru atacurile de marketing. Dar cat la suta e creatie si cat la suta conspiratie nu vom sti, probabil, prea curand.