Posts mit dem Label Stiinta werden angezeigt. Alle Posts anzeigen
Posts mit dem Label Stiinta werden angezeigt. Alle Posts anzeigen

Sonntag, 8. Mai 2016

Transferul minti intr-un computer

     Ideea de a transfera mintea intr-un computer prinde tot mai mult la public in literatura SF si cinematografie. Odata cu progresele din domeniul inteligentei artificiale cresc si sansele ca acest lucru sa devina realitate. Dar s-ar putea sa existe anumite confuzii cu privire la ce este, de fapt, mintea noastra si cam ce am vrea sa transferam… Problema este ca noi nu stim ce ne face ceea ce suntem. Inexplicabil este si modul cum constiinta actioneaza asupra materiei. Cum poate un simplu gand sa puna in miscare 17 muschi pentru ca omul sa zambeasca, sau 43 de muschi pentru a se incrunta?

     Atunci cand in mass-media auzim despre inteligenta artificiala, se face referire de regula la invatarea de catre masini si roboti, chestiuni care nu au legatura cu intelegerea creierului si a cognitiei. Confuzia este generata de aparitia unor algoritmi performanti care permit, de exemplu, recunoasterea imaginilor, masini autonome etc - chestiuni rezervate anterior exclusiv omului. Dar daca invatarea de catre masini si robotica progreseaza intr-un ritm rapid, nu inseamna ca stim mai multe despre cum functioneaza creierul biologic. Nimic nu se produce la intamplare si, chiar daca putem gasi explicatii justificative pentru diverse fenomene, trebuie sa ajungem la cauzele lor reale ca sa le intelegem si sa le putem controla.

     Pentru a intelege mai bine este important sa stim ca organismul nostru este practic acoperit cu senzori: chimici, mecanici, vizuali, termali, proprioceptivi (perceptia corpului), nociceptivi (perceptia durerii). Toti acesti senzori informeaza creierul cu privire la lumea exterioara si universul intern al corpului, permitandu-i astfel sa efectueze reglarile necesare. Mare parte a creierului este dedicata procesarii informatiilor vizuale, ocupand intregul lob occipital si mari parti al lobilor perietal si temporal. Sa luam in calcul  si intregul sistem nervos central, vorbim de circa 86 de miliarde de neuroni, fiecare dintre acesti neuroni realizand conexiuni cu circa 10 mii de alti neuroni,  ajungand la un total de 860 de miliarde de conexiuni. Mintea genereaza emotii si le genereaza repede - inainte ca un pradator sa te prinda ori ca prada ta sa se indeparteze. Mintea nu reprezinta un simplu dispozitiv de rationare ea este in primul rand un organ destinat controlarii corpului biologic.

     Daca cineva vrea sa "transfere intreaga minte intr-un computer", trebuie rezolvata problema senzorilor. O solutie rapida ar fi aceea de a nu ne ingrijora si sa pretindem pur si simplu ca toti neuronii implicati in procesare informatiei senzoriale vor romane tacuti.
Sa efectuat o serie de experimente pentru a studia efectele izolarii sensoziale. Subiectii dupa 2 sau 3 zile de izolare nu mai puteau gandi coerent si incepusera sa sufere de halucinatii vizuale si auditorii. Experimentul a fost de interes pentru servicile secrete, ulterior "imbunatatindu-l", transformandu-l in instrument de tortura.

     Prin urmare, daca vrei sa "transferi un creier" pe un computer fara a innebuni, este important ca respectivul creier sa fie conectat la un corp artificial, care sa perceapa lumea externa. Dar ce fel de corp artificial avem astazi? Corpuri robotice unde retina este inlocuita de camere video, iar muschii de motoare. Aceasta solutie este doar o palida replica a corpului uman, departe de complexitatea acestuia din urma. Noi dispunem de un corp care interactioneaza cu lumea inconjuratoare, avem emotii nuantate in functie de context. Inteligenta umana poate tolera ambiguitatea, poate improviza si poate completa zonele de discontinuitate din cunoastere ori logica. Intuitia umana poate opera in maniera foarte creativa. Omul poate vedea modele acolo unde nu exista in lucruri. Noi ne putem da seama ce este valoros in modul de aranjare a lucrurilor, ce este cu sens in viata, precum si ce poate fi neglijat ori ignorat. Acestea sunt zone in care computerele isi vor intalni limitele...

     In trecut au fost facute diverse afirmatii extravagante despre viitorul inteligentei artificiale. Cartile SF descriu o lume dominata de masini care sunt mai inteligente si mai eficiente decat omul si care nu mai au nevoie de prezenta acestuia in lume, incercand sa-i grabeasca disparitia. O viziune mai optimista asupra lumii ce va sa vina descrie un viitor al simbiozei dintre om si masina. Aceasta viziune tine cont de faptul ca multe sarcini pot fi indeplinite mai bine de computere. Capacitatea lor de a memora este mai mare. Acestea pot efectua calcule cu o mai mare rapiditate. Computerele nu se plictisesc si, daca sunt bine programate, nu fac greseli. De aceea este inteligent sa combinam tot ce este mai bun in cele doua "specii" - creaturile bazate pe carbon, oamenii si cele bazate pe siliciu, computerele.

     In viitor computere super-performante vor lucra cot la cot la omul, fiecare invatand de la celalalt si fiecare folosindu-si abilitatile la care exceleaza. Viitorul va  veni cu implementarea unor conexiuni neurale intre om si masina, omul putand accesa direct memoria unui computer ori coordona un robot prin puterea gandului.

Freitag, 4. März 2016

Einstein si teoria lui ...

     Tot mai des in ultimii ani apare cate cineva care pretinde ca ,,a dovedit ca Einstein a gresit". Uneori aceste ,,demonstratii‘‘ nu contin ecuatii matematice, ci doar expresii precum ,,este evident ca...‘‘, iar alteori contin pagini intregi de ecuatii complexe cu zeci de termeni stiintifici care sunt insa folositi intr-un mod neobisnuit. Toate aceste demonstratii nu sunt luate in considerare dar nu pentru ca astrofizicienii sunt prea indoctrinati in teoriile consacrate, ci pentru ca niciunul dintre cei care sustin ca Einstein a gresit nu cunoaste modul prin care o teorie actuala poate fi inlocuita.

     De exemplu, la sfarsitul anilor 1700 a existat o teorie a caldurii cunoscuta sub numele de teoria calorica. Ideea de baza a acestei teorii a fost aceea ca ar exista un fluid denumit caloric in interiorul tuturor materialelor. Acest fluid ar avea proprietatea de a se raspandi cat mai uniform posibil. Noi nu putem observa acest fluid in mod direct, dar cu cat un material contine mai mult fluid caloric, cu atat el are o temperatura mai mare. In prezent noi stim ca nu exista niciun ,,fluid al caldurii‘‘ cum ar fi caloricul. Caldura este o consecinta a miscarii (energie cinetica) atomilor sau moleculelor dintr-un material. In fizica s-a renuntat la modelul caloric care a fost inlocuit cu teoria cinetica. Ati putea spune ca acum stim ca modelul caloric a fost complet gresit.
     Presupunerea privind existenta unui fluid al caldurii nu se potriveste cu realitatea, dar acest model teoretic face predictii care sunt corecte. De fapt acest model caloric functioneaza si azi la fel cum a facut-o in anii 1700. Noi nu il mai folosim deoarece avem modele teoretice mai noi care functioneaza mai bine. Teoria cinetica acopera toate predictiile teoriei calorice si chiar mai mult decat atat. Teoria cinetica chiar explica modul prin care energia termica a unui material poate fi aproximata cu un fluid.

     Acesta este un aspect cheie al teoriilor stiintifice. Daca doriti sa inlocuiti o teorie stiintifica solida cu una noua, atunci noua teorie trebuie sa fie mai cuprinzatoare decat cea veche. O teorie veche se inlocuieste atunci cand i se constata limitele si atunci cand cunoastem cum putem sa le depasim pe acestea cu ajutorul unei noi teorii.
     In unele cazuri, chiar si atunci cand o teorie veche a fost inlocuita de o teorie mai noua, noi vom putea continua sa utilizam teoria veche. Un astfel de exemplu il reprezinta legea gravitatiei a lui Newton. Cand Newton a propus teoria gravitatiei universale, in anii 1600, el a descris gravitatia ca fiind o forta de atractie intre toate corpurile care au masa. Acest lucru a permis deducerea corecta a miscarii planetelor, descoperirea planetei Neptun, relatia dintre masa unei stele si temperatura acesteia si asa mai departe. Gravitatia newtoniana a fost si este in continuare o teorie stiintifica solida.
     La inceputul anilor 1900, Einstein a propus un alt model al gravitatiei cunoscut sub numele de teoria relativitatii generale. Conceptul de baza al acestei teorii este ca gravitatia se datoreaza deformarii spatiului si timpului de catre corpurile ce au masa. Chiar daca modelul de gravitatie al lui Einstein este radical diferit fata de cel al lui Newton matematica noii teorii ne arata ca ecuatiile lui Newton sunt solutii aproximative ale ecuatiilor lui Einstein. Tot ceea ce a prezis teoria gravitatiei a lui Newton a fost dovedit, de asemenea, de catre teoria lui Einstein. Dar aceasta ne permite, de asemenea, sa putem deduce teoretic gaurile negre, Big Bangul, dilatarea temporala si multe altele, toate acestea fiind confirmate si experimental.
     In acest fel teoria lui Einstein s-a dovedit superioara teoriei lui Newton. Dar teoria lui Einstein este mult mai dificil de aplicat in comparatie cu cea a lui Newton, astfel incat de multe ori vom folosi doar ecuatiile lui Newton pentru a calcula o anumita categorie de lucruri cum ar fi, de exemplu, miscarea satelitilor sau exoplanetele. Daca nu avem nevoie de precizia teoriei lui Einstein, putem folosi, pur si simplu, teoria lui Newton pentru a obtine un raspuns care este ,,destul de bun‘‘. Chiar daca s-a dovedit ca teoria lui Newton este „gresita" aceasta ramane in continuare la fel de utila si de exacta asa cum a fost dintotdeauna.
Din pacate multi dintre cei care il contesta pe Einstein nu inteleg acest lucru.

     Teoria gravitatiei a lui Einstein nu va fi niciodata dovedita ca fiind gresita de catre o teorie. Aceasta se va putea dovedi gresita in urma unor dovezi experimentale care ar putea arata ca predictiile relativitatii generale nu functioneaza. Teoria lui Einstein nu a inlocuit teoria lui Newton pana cand nu au existat dovezile experimentale care au confirmat teoria lui Einstein si nu au putut fi explicate prin intermediul teoriei lui Newton. In concluzie, pretentiile celor care il ,,neaga pe Einstein‘‘ nu vor fi acceptate de comunitatea stiintifica atata timp cat nu exista dovezi experimentale care contrazic in mod evident teoria relativitatii generale.
     Un alt mod prin care se poate combate teoria lui Einstein consta in conceperea unei teorii care arata in mod clar ca teoria lui Einstein reprezinta o aproximare a acestei noi teorii sau ca dovezile experimentale ale relativitatii generale sunt, de asemenea, sustinute de noua teorie. In mod ideal, noua teorie va trebui, de asemenea, sa poata face noi predictii care vor putea fi testate intr-un mod rezonabil. Daca puteti face acest lucru si daca va puteti prezenta ideile intr-un mod clar atunci veti fi ascultati. Teoria corzilor si gravitatia entropica sunt doar doua exemple de modele teoretice care incearca sa inlocuiasca teoriile lui Einstein.
     Chiar daca cineva va reusi sa creeze o teorie mai buna decat cea a lui Einstein (si aproape sigur cineva va reusi asta in viitor), teoria lui Einstein va fi in continuare valida, asa cum a fost intotdeauna. Teoria lui Einstein nu se va dovedi gresita ci, pur si simplu, noi vom intelege care sunt limitele sale de aplicare.


Sursa : http://phys.org/news/2014-01-einstein-wrong.html

Sonntag, 15. November 2015

Dark Side of the Moon

     In jurul Lunii a existat intotdeauna o doza de mister. Ea a fascinat dintotdeauna toate civilizatiile globului si astfel de-a lungul timpului s-au adunat o serie de legende, superstitii si credinte. Ce este atat de special si misterios la Luna?

     Axa de rotatie a Pamantului si axa de rotatie a Lunii formeaza un unghi de aprox. 70°. Din cauza aceasta Luna va expune permanent spre Terra aceeasi parte, si de pe pamant suprafata vizibila a satelitui este de aprox. 59%. Luna se invarteste in jurul Pamantului in 27 de zile, 7 ore si 43 de minute, iar in jurul axei ei tot in 27 de zile, 7 ore si 43 de minute si, din aceasta cauza, de pe pamant nu se observa miscarea de rotatie a Lunii, si avem tot timpul impresia ca sta pe loc. In timpul miscarii de revolutie, Luna are si o miscare de translatie, inainteaza, trasa fiind de Pamant in miscarea lui de revolutie in jurul Soarelui.
Din cauza ca axa Pamantului este inclinata (cu 23,45°) o parte din planeta este expusa razelor Soarelui, mai mult decat cealalta. Axa Lunii este inclinata doar cu 1,6 grade, fiind asadar, aproape perpendiculara pe directia razelor solare, asta insemnand ca NU exista parte intunecata a Lunii!

    Se pare ca in istoria omenirii a existat o perioada in care nu era Luna pe cer! Acest lucru ne este precizat de cativa din scriitorii antici. Aristotel ne scrie ca zona Arcadiei, inainte de a fi locuita de greci, a fost populata de pelasgi, ce au ocupat aceste teritorii inainte ca pe cer sa existe Luna! Apollonius din Rhodes scrie faptul ca a existat o perioada in care ,,nu toate corpurile ceresti se aflau pe cer‘‘ iar Hippolytus afirma si el ca “Arcadia e mult mai veche decat Luna”. Mai putem sa-l amintim pe Censorinus care si el afirma ca “in trecut nu exista Luna pe cer”.

     Luna este o nava gigant, care a fost acoperita cu roca ca sa para un satelit natural. Cineva, avand o tehnologie superioara noua, au fost capabili sa-si deghizeze nava intr-un corp ceresc si au lansat-o pe orbita. Cercetatorii afirma ca luna cuprinde un strat stancos exterior gros de cativa kilometri care acopera o coca tare, probabil, cu o grosime de 45 km si sub care exista un vid, care contine, eventual, o atmosfera.
      Facand o comparatie intre cele patru calendare rituale : egiptean, asirian, indian si mayas, se poate vedea ca punctul de plecare al acestor sisteme cronologice este comun, situandu-se cam in jurul anului 11.500 i.Hr. si marcheaza epoca marilor catastrofe in sistemul nostru solar iar cauza ar putea fi sosirea Lunii pe orbita Pamantului. Consecintele au fost aparitia unor miscari de flux-reflux foarte puternice, atat la suprafata planetei noastre, cat si in interiorul acesteia, fenomene resimtite prin inundatii, eruptii vulcanice si miscari seismice catastrofale. Una din consecinte: scufundarea Atlantidei. Alta urmare posibila urmare a aparitiei Lunii pe orbita Pamantului este renuntarea la calendarul Venusian si inlocuirea lui fireasca cu cel Lunar.

     Luna, care nu are nici atmosfera si nici camp magnetic, este de fapt o ciudatenie a naturii. Prin analiza datelor referitoare la diferenta observata intre miscarile reale ale Lunii pe orbita, si miscarile calculate, se poate trage concluzia ca satelitul natural al Pamintului este mai degraba gol in interior.
     Omul declarandu-se stapanul universului a inceput vanzarea parcelelor extraterestre. Vanzarea a inceput sa fie practicata in urma cu aproape 30 de ani. Americanul Dennis Hope a revendicat initial proprietatea asupra Lunii si a planetei Marte. Acesta a pornit de la prevederea din legislatia americana conform careia orice cetatean poate revendica un teren, daca acesta nu este proprietatea altcuiva si daca nimeni nu se opune procedurii. Ulterior, proprietarul Lunii a inregistrat toate planetele din sistemul solar pe numele sau. Mai putin Pamantul. A infiintat compania "Ambasada Lunara", prin intermediul careia isi desfasoara tranzactiile si astfel a inceput sa vanda terenuri inclusiv pe planete pe care oamenii nu au ajuns inca.
     Afacerea cea mai rentabila o reprezinta insa vanzarea Lunii. In prezent, aproximativ sase milioane de oameni din toata lumea sunt proprietarii a cel putin unei parcele de teren extraterestru. Dintre acestia, aproximativ 2.000 sunt romani.

....daca omul a aselenizat acum 46 de ani cu tehnologia de atunci, cu saltul tehnologic din perioada 1969-2015 la momentul actual trebuia sa avem excursii pe luna ...iar o deplasare pe luna ar fi trebuit sa fie ceva banal. Cu tehnologia de azi putem sa construim avioane care merg cu 13000kmh, inseamna ca ca distanta pamant-luna care este de aprox 380.000km o putem strabate in 36h si ar trebui sa fie ceva normal sa mergem pe luna ... azi plecam si maine suntem acolo... 

Montag, 2. November 2015

Pareidolia



Pareidolia - fenomenul vizual prin care o imagine aleatorie, a unor lucruri, obiecte sau elemente din natura, este personificata. Este un efect secundar al creierului uman generat din nevoia de a recunoaste cu viteza sporita anumite obiecte comune precum chipurile sau trupurile umane. Mai cu seama, fenomenul in cauza reprezinta un soi de instinct, oarecum manifestat astfel dintr-o inertie psihologica. Cuvantul pareidolia provine din grecescul ,,para‘‘, care insemna pe langa, alaturi de, in locul, si  ,,eidolon‘‘, un diminutiv al grecescului eidos care inseamna imagine, model sau forma.
      In psihologie, reputatul test Rorschach (inventat de catre psihologul elvetian Hermann Rorschach) cu pete de cerneala, foloseste pareidolia in incercarea de a obtine o perspectiva asupra starii mentale a persoanei in cauza. Testul Rorschach este un test proiectiv care are menirea de a afla si interpreta gandurile sau starile pacientilor, acesta este reprezentat prin imagini alcatuite simetric din pete de cerneala ambigue. Proiectia acesteia, in acest caz, este o forma de pareidolia directa pentru ca imaginile nu au fost desenate in mod voit pentru a semana cu ceva specific.
     Multa lume crede ca trebuie sa fii dereglat psihic ca sa vezi astfel de imagini, asa ca oamenii iau in ras acest fenomen. Oamenii de stiinta sustin ca nu ar trebui sa consideram ciudat faptul ca unii vad chipuri familiare pe feliile de paine proaspat prajite, deoarece creierul uman este construit de asa natura sa recunoasca fete chiar printr-o mica asemanare cu anumite trasaturi.
     Unele dintre cele mai celebre si cel mai des intalnite fenomene de pareidolia se regasesc in domeniul religios. Acest fenomen este cunoscut inca din antichitate, iar capetele mai iluminate ale vremii l-au folosit pentru a-si contura revelatiile cu o dovada fizica. Nu mai zic ca mentalul indivizilor era deja poluat cu misticismul religios, asa ca orice fenomen care nu putea fi explicat de catre oameni era pus pe seama zeilor sau fortelor supranaturale si completat de fenomenul vizual pareidolia.
   Leonardo DaVinci a spus despre pareidolia ca este ca un dispozitiv artistic. "Daca te uiti la orice perete care are diferite pete sau este compus din pietre de diferite tipuri, ve-ti putea sa va imaginati ca el seamana  cu o imagine pe care doriti sa o vedeti in el".
   Un caz celebru este cel al unui sandwich cu branza in care americana Diane Duyser a vazut chipul fecioarei Maria si l-a vandut in anul 2004 pe eBay cu 28.000$!!
   Un corn cu scortisoara despre care se afirma ca poarta imaginea Maicii Tereza a fost descoperit la o Café Bongo Java sin Belmont. Cornul a fost expus timp de aproape 10 ani pana cand a fost furat in preajma Craciunului in 2007.
   In 2012, multi oameni au facut pelerinaje la un copac la intersectia 60 Street cu Avenue Bergenline in West New York, New Jersey, pentru a vedea cicatricea aflata pe trunchiul acestuia in care multi au recunoscut imaginea Fecioarei de Guadalupe.
   Un deceniu mai devreme, aproximativ 20.000 de crestini au calatorit in Bangalore, India pentru a aduce omagiu unei turte cu chipul lui Hristos ars pe ea. Unii vizitatori chiar s-au rugat in fata ei.
   Lumea pe care o stim de fapt este lumea care capata forma in mintile noastre. Aceasta lume nu este facuta din materie, ci din lucruri ale mintii. Tot ceea ce stim, percepem, ne imaginam, fiecare culoare, sunet, senzatie este o forma pe care a adoptat-o constiinta. Materia in sine nu exista, totul se rezuma la vibratie.